Norme ale limbii române III

Institutul European din România a elaborat un ghid stilistic de traducere în limba română. Acesta cuprinde şi o parte de gramatică, pe care am extras-o în cele ce urmează. Nu am formulat eu regulile, nu am scris eu exemplele, astfel încât nici nu vă pot ajuta în caz de neclarităţi. Trebuie să lucrăm cu ceea ce avem până când se gândesc cei de la Academia Română să ne ajute măcar cu un ghid cuprinzător.

Surse:

ghid_stilistic_2008
000300-PIV-ro-2009
Ghid-practic-al-Departamentului-de-limba-romană-din-Direcţia-Generală-Traduceri-a-Comisiei-Europene


 

Semnele citării
1. În limba română citarea se face utilizând următoarele tipuri de ghilimele: „…” (de regulă) şi «…» (pentru citate incluse în cadrul altui citat).
Cu tastatura obţinem ghilimelele româneşti cu combinaţia ALT 0 1 3 2 (tastatura numerică) şi ALT 0 1 4 8.
2. Dacă un citat este inclus într-un alt citat care, la rândul său, este inclus într-un alt citat, se foloseşte din nou primul tip de ghilimele: „…«….„…” …»…”.

Parantezele
1. Parantezele rotunde şi cele drepte pot fi clasificate astfel:
– nivelul 1: (…)
– nivelul 2: […(…)…]
– nivelul 3: (…[…(…)…]…).
2. Dacă există paranteze în cadrul altor paranteze, parantezele din exterior sunt drepte.
3. Atunci când un text este citat parţial, pasajul omis se înlocuieşte prin puncte de suspensie între paranteze drepte: […].
4. Parantezele se folosesc şi pentru a nota opoziţia singular/plural a substantivelor şi a adjectivelor:.
Ex.: Cu toate acestea, denumirile ce conţin cuvintele „acid (acizi)…., săruri” figurează pe listă dacă nu se menţionează acidul (acizii) liber(i) corespunzător(i).

Punctul şi virgula
1. Se foloseşte pentru a separa două unităţi relativ independente într-o frază.
Ex.: Această dispoziţie nu aduce atingere aplicării articolului 10; schimburile de date personale au loc exclusiv în conformitate cu dispoziţiile titlurilor II-IV din prezenta convenţie.
2. Se foloseşte, de asemenea, pentru a separa elementele unei enumerări precedate de o teză introductivă urmată de două puncte

Două puncte
1. Precedă o enumerare care cuprinde mai multe elemente, introduse sau nu prin cifre, litere sau liniuţe.
Ex.: La sfârşitul exerciţiului, prefinanţările în curs sunt evaluate la sumele iniţiale plătite minus: sumele
rambursate, cheltuielile eligibile închise, cheltuielile eligibile estimate neînchise încă la sfârşitul exerciţiului şi reducerile de valoare.
2. Acest semn de punctuaţie poate introduce un citat.
3. Atunci când nu este un citat şi nici nu constituie alineat nou, textul care este introdus prin două puncte începe cu literă mică:
Ex.: Momentan, acest lucru nu este valabil şi pentru televiziunea terestră digitală: măsura în discuţie este limitată
la zonele urbane cu o mare densitate a populaţiei, în care cablul în bandă largă este, de regulă, disponibil.

Linia de pauză
1. Este utilizată în cadrul titlurilor de capitole, de anexe etc. compuse din două (sau mai multe) părţi:
Ex.: Certificatul de origine al vehiculului – Declaraţia producătorului vehiculului de bază
2. Este utilizată în interiorul propoziţiei sau al frazei pentru a delimita cuvintele sau construcţiile incidente sau apoziţiile explicative. Se preferă linia de pauză acolo unde construcţia incidentă are în interiorul ei una sau mai multe virgule. În cazul în care incidenta urmează unei construcţii sintactice care este în mod normal urmată de virgulă, virgula se pune întotdeauna după construcţia incidentă:
Ex.: În timp ce doar câteva tipuri de nereguli detectate ca urmare a controalelor fizice pot fi constatate prin controale ex post – ambele forme de verificare fiind indispensabile procesului global de control –, aceste cifre sugerează totuşi faptul că atât controalele fizice, cât şi cele de substituţie ar putea fi mai bine orientate.
3. Linia de pauză poate fi utilizată în construcţiile eliptice, pentru a marca lipsa predicatului sau a verbului copulativ
Ex.:Cu privire la constatările din reexaminările intermediare privind cele două societăţi, se consideră adecvată modificarea taxei antidumping aplicabile societăţii X la 35 %, iar societăţii Y – la 10 %.

Punctele de suspensie
În citate, punctele de suspensie între paranteze pătrate, […], marchează lipsa unui cuvânt sau
a unui fragment.


 

Norme ale limbii române I — punctul

Norme ale limbii române II — virgula

Norme ale limbii române IV

Norme ale limbii române V

Probleme de morfologie şi de sintaxă

Probleme de morfologie şi de sintaxă — chestiuni privitoare la acord

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s