Norme ale limbii române IV

Institutul European din România a elaborat un ghid stilistic de traducere în limba română. Acesta cuprinde şi o parte de gramatică, pe care am extras-o în cele ce urmează. Nu am formulat eu regulile, nu am scris eu exemplele, astfel încât nici nu vă pot ajuta în caz de neclarităţi. Trebuie să lucrăm cu ceea ce avem până când se gândesc cei de la Academia Română să ne ajute măcar cu un ghid cuprinzător.

Surse:

ghid_stilistic_2008
000300-PIV-ro-2009
Ghid-practic-al-Departamentului-de-limba-romană-din-Direcţia-Generală-Traduceri-a-Comisiei-Europene


Bara oblică

1. Bara oblică nu este precedată sau urmată de blanc.
2. Se foloseşte:
– în formule distributive care cuprind unităţi de măsură abreviate (km/h) sau neabreviate (kilometri/oră) şi în abrevierile c/val (contravaloare) şi m/n (motonavă);
– pentru a indica alternative sau mai multe opţiuni:
Ex.: fotografii şi/sau desene ale unui vehicul reprezentativ, mijloace de identificare a tipului, dacă sunt prezente pe vehicul/componentă/unitate tehnică separată
Cratima
1. Cratima nu este precedată sau urmată de blanc.
2. Se scriu cu cratimă formele articulate ale împrumuturilor şi ale toponimelor al căror final prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: acquis-ul, Bruxelles-ul, site-ul.
3. Articolul sau desinenţa se ataşează fără cratimă la împrumuturile terminate în litere din
alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română:
Ex.: cardul, leasingul, macroul (în context informatic), rectoul, serverul, summitul, trendul, versoul
4. Tot cu cratimă se scriu anumite derivate cu prefixele ex– „fost” (ex-prim-ministru, ex-preşedinte), ante-, post-, care au ca bază un an calendaristic (ante-’89, post-’89), sau pro– şi non– (în abrevierile pro-UE, non-UE) etc.
5. Derivatele obişnuite formate cu aceste prefixe se scriu într-un singur cuvânt (preaderare, proeuropean, postcomunist, interregional, nonviolenţă, antipersonal).
6. Scrierea derivatelor cu prefixele ne- şi non- trebuie întotdeauna verificată în DOOM. Astfel, este acceptată forma
neguvernamental, dar este considerată incorectă forma nonguvernamental.
Apostroful
Marchează, în indicarea anilor calendaristici, absenţa primei sau a primelor două cifre:
Ex.: ’918, ’89, anii ’90, ante-’89
Scrierea cu literă mare sau mică
Cu literă mare
– denumirile organelor şi organizaţiilor naţionale şi internaţionale, precum şi ale instituţiilor (cu excepţia cuvintelor de legătură)
Ex.: Comisia Europeană, Parlamentul European, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Ministerul Afacerilor Externe
– primul cuvânt din denumirile documentelor de importanţă naţională şi internaţională
Ex.: Programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană
– denumiri de titluri oficiale şi onorifice
Ex.: Ministrul Afacerilor Externe, Înaltul Comisar al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi
– numele geografice şi teritorial-administrative (cu excepţia cuvintelor de legătură)
Ex.: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Marele Ducat al Luxemburgului
– numele lunilor în datele sărbătorilor legale
Ex.: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, 9 Mai
– toate cuvintele (cu excepţia cuvintelor ajutătoare aflate în interiorul denumirii) care formează denumirile evenimentelor şi ale marilor epoci istorice, ale sărbătorilor laice sau religioase, naţionale sau internaţionale. Când se află la începutul denumirii, şi cuvintele ajutătoare se scriu cu iniţială majusculă
Ex. Al Doilea Război Mondial (cu genitiv/dativ celui de Al Doilea Război Mondial)
Antichitatea
Evul Mediu
Primul Război Mondial
Ziua Europei
Ziua Internaţională a Muncii
– primul cuvânt dintre cele care formează denumiri de fonduri:
Ex.: Fondul de coeziune
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
– primul cuvânt dintre cele care formează denumirile organelor/organismelor de conducere şi ale compartimentelor din cadrul instituţiilor:
Ex.: Biroul permanent (al Camerei Deputaţilor)
Comisia pentru afaceri juridice (din Parlamentul European)
– primul cuvânt dintre cele care formează numele ştiinţifice latineşti de specii animale şi vegetale:
Ex.: Chylamys islandica
Gossypium herbaceum L.
– acronimele
Ex.: Cenelec, Comett, Tempus, Phare
Cu literă mică
– denumirile funcţiilor de stat, politice şi militare
Ex.: deputat, prim-ministru, preşedinte, secretar, general
– numele lunilor anului şi ale zilelor săptămânii
Ex.: martie, miercuri
– numele de popoare
Ex.: englez, francez, român
– sintagma stat membru (atât la singular, cât şi la plural)
Ex.: Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Abrevieri
1. În limba română, siglele se pot scrie fie folosind punctul după fiecare literă, fie fără punct.
2. Abrevierile care păstrează finala cuvântului (cca, dl, dna), simbolurile majorităţii unităţilor de măsură (m, km) şi simbolurile unor termeni din domeniul ştiinţific şi tehnic (Cl pentru clor) nu sunt urmate de punct.
3. Abrevierea substantivului număr este nr., iar p. este abrevierea pentru substantivul pagină.
4. Abrevierea pentru expresia şi următoarele (referitor la alineate, articole, pagini, volume etc.)
se poate face prin şi urm. sau prin ş.u. şi corespunde unor abrevieri specifice în alte limbi.
Ex.:
EN et seq. (din limba latină: et sequens)
FR et ss. (et les suivant(e)s)
DE ff. (und folgende Seiten)
RO şi urm.; ş.u. (prima abreviere este mai frecvent folosită)

articol = art.
alineat = alin.
literă = lit.
punct = pct.

 


Norme ale limbii române I — punctul

Norme ale limbii române II — virgula

Norme ale limbii române III

Norme ale limbii române V

Probleme de morfologie şi de sintaxă

Probleme de morfologie şi de sintaxă — chestiuni privitoare la acord

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s