Probleme de morfologie şi de sintaxă

Institutul European din România a elaborat un ghid stilistic de traducere în limba română. Acesta cuprinde şi o parte de gramatică, pe care am extras-o în cele ce urmează. Nu am formulat eu regulile, nu am scris eu exemplele, astfel încât nici nu vă pot ajuta în caz de neclarităţi. Trebuie să lucrăm cu ceea ce avem până când se gândesc cei de la Academia Română să ne ajute măcar cu un ghid cuprinzător.

Surse:

ghid_stilistic_2008
000300-PIV-ro-2009
Ghid-practic-al-Departamentului-de-limba-romană-din-Direcţia-Generală-Traduceri-a-Comisiei-Europene


 

Utilizarea prepoziţiilor
1. Când se indică reciprocitatea, articularea nehotărâtă, respectiv hotărâtă, a termenului determinat impune folosirea prepoziţiei între, respectiv a prepoziţiei dintre:
Ex.: Se face o distincţie între priorităţile pe termen scurt, care se aşteaptă a fi realizate în termen de unul până la
doi ani, şi priorităţile pe termen mediu …
2. Regula articulării termenului determinat din construcţiile cu dintre şi cu între nu este strictă. După substantive precum delimitarea, distincţia, corelaţia, legătura, schimbul, relaţiile, distanţa [pe lângă care se subînţelege un participiu ca făcut(ă), operat(ă), produs(ă) etc.] pot apărea atât prepoziţia între, cât şi prepoziţia dintre: distanţa dintre/între Bucureşti şi Ploieşti, legătura dintre/între cele două puncte.
3. Utilizarea prepoziţiilor cu sens partitiv din şi dintre depinde de tipul determinantului: prepoziţia din se foloseşte atunci când termenul al doilea este la singular şi implică ideea de întreg divizibil; prepoziţia dintre impune totdeauna ca termenul al doilea să fie la plural şi să conţină ideea de cantitate numărabilă ( ):
Ex.: Consiliul instituţiilor de finanţare creditoare a decis să vândă afacerea sau o parte din afacere unei părţi terţe.
O parte dintre migranţii internaţionali sunt muncitori calificaţi sau cu înaltă calificare.
În limitele bugetului maxim estimat, modificările cumulate care nu depăşesc 20 % din contribuţia maximă a Comunităţii…
Astfel, ţinând seama de criteriile descrise în decizia de deschidere a procedurii, simularea arată că 49 % dintre jocuri ar fi fost eligibile.
Doi dintre cei trei utilizatori care au cooperat au contestat această concluzie, dar nu au furnizat nicio
dovadă în sprijinul cererii lor.
4. În cazul pluralelor omogene se foloseşte prepoziţia din:
Ţinând cont de natura complementară şi motivaţională a subvenţiilor comunitare, cel puţin 40 % din
costurile proiectului trebuie finanţate din alte surse.
5. Regimul prepoziţional corect al verbului a consta este cu prepoziţia în, iar nu cu prepoziţia din: a consta în, iar nu a consta din.
Ex.: Măsurile compensatorii propuse la început de Austria constau în vânzarea participaţiilor BAWAG-PSK la Banca Naţională a Austriei şi a proprietăţilor imobiliare din Viena.
6. Se recomandă utilizarea prepoziţiei datorită (sinonimă cu prepoziţiile mulţumită, graţie), care impune dativul, în contexte pozitive.
Este corect:
Într-adevăr, Comisia consideră că eventualele câştiguri obţinute din procesul bilateral pot stimula procesul multilateral, datorită dezbaterilor mai aprofundate şi a alinierii mai riguroase a poziţiilor rezultate din abordările bilaterale.
Este incorect:
Comisia a informat Germania cu privire la iniţierea procedurii în conformitate cu articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE, datorită îndoielii privind compatibilitatea măsurii cu Tratatul CE.
7. În contexte neutre sau negative se poate folosi locuţiunea prepoziţională din cauza:
Ex. În trecut, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a făcut paşi (prea) mici pe calea consolidării statului de drept, în principal din cauza slăbiciunilor structurale existente ale instanţelor şi în punerea în aplicare a legilor, a administraţiei publice politizate şi slabe, a corupţiei şi a crimei organizate; astăzi, suntem martorii unor anumite progrese în aceste domenii.
8. În principiu, prepoziţiile trebuie repetate înaintea fiecărui termen coordonat. Omiterea lor este permisă atunci când nu este posibilă nicio confuzie (când noţiunile exprimate formează o unitate, când părţile de propoziţie coordonate au acelaşi determinat şi mai ales când forma lor indică acest lucru).
Ex.: Pentru activarea compostului pot fi folosite preparate pe bază de plante sau de microorganisme. (A se nota
că, dacă nu este precedat de prepoziţia „de”, cuvântul „microorganisme” poate fi interpretat ca subiect.)
În temeiul principiului proporţionalităţii, acţiunea Uniunii, în conţinut şi formă, nu depăşeşte ceea ce este
necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.

Singular/plural
Atunci când, alături de forma de singular a unor părţi de vorbire, apare şi forma de plural:
— terminaţia de plural se adaugă în paranteze rotunde după cuvântul la singular şi este lipită de acesta dacă pluralul se formează prin adăugarea desinenţei corespunzătoare la forma de singular, fără alte modificări;
— forma de plural se scrie integral, în paranteze rotunde, cu spaţiu între forma de singular şi paranteza de deschidere, dacă tema cuvântului prezintă alternanţe fonetice înaintea adăugării desinenţei de plural sau dacă forma de plural este complet diferită de aceea de singular
Ex.: Planul (planurile) de gestionare a riscului de inundaţii este (sunt) revizuit(e) şi, dacă este necesar, actualizat(e).


Norme ale limbii române I — punctul

Norme ale limbii române II — virgula

Norme ale limbii române III

Norme ale limbii române IV

Norme ale limbii române V

Probleme de morfologie şi de sintaxă — chestiuni privitoare la acord

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s