Stomatolog în sectorul 6

Pentru ultimii 2 molari de minte am căutat un stomatolog mai aproape de mine, ştiind că nu strică să ajung cât mai repede acasă după intervenţie.

Găsisem medicul la care am fost atunci la spital la un cabinet din Militari, în zona Pieţei Veteranilor, Drumul Timonierului. Expertdentist se numeşte. Dar apoi am aflat că s-a mutat la alt cabinet, mult prea departe pentru mine. Dar cabinetul era destul de aproape şi, pe lângă aceasta, avea şi recenzii bune pe Google, aşa că l-am ales pe el.

Am sunat şi am întrebat cât mă costă extracţia unui molar de minte. 150 de lei, acelaşi preţ ca şi pe site-ul lor. Am mers să vadă radiografia (fără programare şi fără a plăti) şi apoi am fost sunată pentru a mi se comunica data şi ora intervenţiei. Era într-o joi şi mi s-a spus luni la 17. Chiar vorbisem cu 2 stomatologe la telefon şi ambele mi-au spus de luni. Întrebasem dacă este posibil mai devreme în ziua respectivă sau într-o zi anterioară, dar nu se putea, deoarece chirurga era plecată la o conferinţă.

Când am mers luni la ora comunicată, mi s-a spus că programarea era pentru lunea viitoare şi n-am înţeles eu bine, că am încurcat ora 5 cu data de 25.

Lunea viitoare nu mai puteam eu şi deodată s-a putut şi mai devreme, adică vineri. Cred că au vorbit cu altă chirurgă.

Vineri am mers la ora programată, ora 10, şi chirurga a apărut pe la 10:30. Intervenţia a fost extrem de scurtă (puteţi citi despre ea în articolul la care am făcut trimitere la început).

Când întreb cât face, mai să nu mi se facă rău. 500 de lei. Îmi scrie chitanţa, dau banii şi plec plină de nervi. Din 300 se făcuseră 500, adică 250 de lei per măsea, pentru o extracţie ca de măsea simplă. Şi întrebasem în prealabil la mai multe clinici, majoritatea având un preţ cuprins între 130 şi 170 de lei.

Scoaterea firelor a fost gratis. Dar nici măcar nu mi-a fost spus dacă e totul în ordine, dacă s-a vindecat ok.

Pe lângă toate acestea de mai sus, m-a deranjat şi faptul că nu sunt sincere. Mi-au spus că stomatologa pe care o căutasem eu iniţial a rămas acasă cu copilul după ce a născut, dar eu vorbisem cu ea şi ştiam că a început la alt cabinet.

Încă nu am găsit în apropierea mea un stomatolog de încredere, cu care să mă şi înţeleg. Chiar mă gândeam să merg aici în continuare, dar după atâtea încurcături şi semiadevăruri nu mai pot recomanda acest cabinet.

Extracţie molar de minte

Aprilie 2012

Dacă tot am vorbit de Spitalul de stomatologie, să vă iau puţin frica de extracţia molarilor de minte. La mine a durat cam o oră şi jumătate. În prealabil am luat doar antibiotice. Pe internet am citit că e bine să pui comprese reci şi înaintea operaţie şi să îţi ungi buzele, mai ales în colţuri.
Deoarece mi s-a făcut anestezie nu am simţit absolut nimic, de fapt n-am simţit nici când mi-a făcut anestezia de jos căci îşi făcuse deja efectul cea pentru măseaua de sus. Se auzea doar cum taie gingia şi se simţea cum se ridică măseaua. Nici nu mi-am dat seama când au fost scoase de tot. Am primit măseluţele într-un tifon şi am plecat acasă. Dacă aveţi pungi dinalea cu gel pe care le ţii în congelator, ar fi bine să le luaţi cu voi să le puneţi imediat după intervenţie.
Eu am început acasă cu comprese reci+o pungă cu gel. Ar fi fost bine două, dar m-am descurcat şi cu una. Nu e indicat să ţineţi mai mult de 20 de minute compresa. Eu lăsam 20 de minute şi făceam o pauză de 20 de minute.
În ziua intervenţiei şi a doua zi am mâncat mere răzuite cu biscuiţi pisaţi, supă clară cu paste frunzuliţe, pe care le înghiţeam, pâinea înmuiată în supă, piure cu carne tăiată bucăţi foarte mici ca să le pot înghiţi, fulgi de ovăz fierţi în apă şi amestecaţi cu banane pisate. Am citit că nu e bine să mănânci lactate, dar nimeni cu ştia exact de ce. Cică nu e bine când iei antibiotice (pe prospect nu scrie nimic), sau bacteriile din lapte (crud) afectează procesul de vindecare. Eu am mâncat a doua zi griş în lapte şi n-am avut probleme.
Dureri am avut doar în prima seară şi simţeam gust de sânge în gură. Şi aveam rană la colţul gurii, care durea când deschideam gura, fiindcă se rupea mereu coaja formată. Am uns cu Bepanten. A doua zi m-am putut spăla pe dinţi, dar nu puteam deschide prea mult gura, aşa că am clătit şi cu ceai de muşeţel, dar cu atenţie în partea operată.
48 de ore după operaţie se atinge punctul maxim al umflăturii. Până atunci trebuie răcit periodic.
În prima seară am avut şi febră 37,2. Am înţeles că e normal până la 38, dacă nu persistă.
În toată perioada aceasta am slăbit 1 kg şi ceva, mă simţeam fără putere şi oboseam repede, dar am trecut cu bine peste toate. Ceea ce vă doresc şi vouă!

_________________________________________________________________________________________

Septembrie 2017

A venit timpul şi celorlalţi doi molari de minte. Aceştia crescuseră frumos, drept, fără probleme. Dar începuse să mi se deplaseze un dinte din faţă şi mă gândeam că motivul ar molarul de minte, care, crescând, împinge ceilalţi dinţi.
Acum nu am mai putut să ajung la spital, aşa că am fost la un cabinet stomatologic, dar despre asta vă povestesc în altă postare.
Având în vedere că ambii molari erau ieşiţi, intervenţia a fost destul de uşoară. La 15-20 de minute după ce m-am aşezat pe scaun deja eram pe drum spre casă.
În prealabil am citit postarea din 2012 (nu-mi mai aduceam prea bine aminte) şi m-am pregătit mai bine. Am băgat punga cu gel la congelator, mi-am uns câteva zile la rând colţul gurii, am făcut cuburi de gheaţă din ceai de salvie, am preparat o supă-cremă. Antibiotice am început să iau cu o seară înainte (împreună cu probiotice). Aveam reţetă pentru 10 pastile, eu am luat doar 5 (cu o seară înainte, în ziua intervenţiei şi a doua zi). Două seri am avut o senzaţie de rău şi vomă, despre care cred că a fost cauzată de antibiotic – în mod normal nu am astfel de probleme. Analgezicul de pe reţetă nu l-am luat.
După intervenţie (la ora 11) m-am simţit destul de bine. Pe la ora 13 am aruncat tifonul îmbibat de sânge. Efectul anesteziei (2 înţepături jos, 2 sus) a început pe la ora 14 să dispară. Am avut ceva dureri (suportabile) maxim o oră, apoi a început să mă jeneze firul cu care a fost cusută gingia de sus. Cu timpul a devenit tot mai deranjant şi a început să mă doară limba. Am sunat la cabinet să merg să mai taie din capete, dar nu au vrut.
Apoi a început să mă doară tare limba şi gâtul. Era insuportabil, deoarece mă durea când vorbeam, când beam apă, când mâncam şi când înghiţeam (saliva se acumula în gură şi trebuia în mod conştient s-o înghit). A doua zi la fel de rău, de parcă aveam laringită. Când m-am uitat atent în oglindă, am observat o pată lunguiaţă albă pe marginea limbii şi un cocoloş alb pe pielea de care e prinsă limba în spate (se vede ieşind doar când scoţi limba), exact lângă ultima măsea. Iniţial am crezut că sunt pietre amigdaliene (văzusem cândva la o emisiune), dar căutând informaţii am ajuns la concluzia că sunt afte. N-am avut niciodată afte, aşa că nu ştiam. Pe forumurile americane apare frecvent combinaţia extracţie şi afte. Am citit că ţine între 7 şi 30 de zile şi că nu prea ai ce să-i faci să dispară mai repede. Se recomanda clătirea gurii cu apă cu bicarbonat de sodiu sau cu sare. Eu am clătit atent cu apă cu bicarbonat, apă cu sare, ceai de salvie (stomatologul mi-a zis să nu folosesc/beau ceaiuri primele 2 zile, doar apă, deoarece sunt o sursă de bacterii – nu mi s-a părut logică explicaţia şi pe paginile străine era chiar recomandat, aşa că am ignorat indicaţia), şi mi-am luat şi PlantaGingival (firma PlantExtrakt) de la plafar. Luni-marţi a fost deja mult mai bine.
Febră n-am făcut, colţul gurii nu s-a rupt, de umflat m-am umflat, dar extrem de puţin, aproape insesizabil. La 10 minute de la intervenţie eram deja acasă şi cu compresa rece pe obraz. 20 de minute gelul, 20 un prosopel ud. Aşa am ţinut-o 2 zile, iar noaptea am dormit cu capul mai ridicat (aşa este recomandat) şi cu un prosop ud drept compresă. Pentru răcirea din interior am citit că sunt bune cuburile de gheaţă din ceai de salvie. Îmi pregătisem, dar dinţii mei n-au rezistat să fie atâta timp în contact cu gheaţa.
Rana s-a vindecat foarte repede. A treia zi era acoperită cu ceva cocoloşi albi, la fel şi măseaua alăturată. Nu este nimic rău, ba din contră, este un semn de vindecare. Am citit că e crusta obişnuită care se formează pe orice rană, dar, în gură fiind mediu umed, nu se face crustă maro.
Dacă n-ar fi fost nenorocitele de afte, aş fi fost pe picioare deja a doua zi. Din cauza lor nici n-am putut să mănânc normal (analizând starea rănii aş fi putut). Supă-cremă, supă cu tăiţei, măr cu biscuiţi, fulgi de ovăz fierţi în lapte cu banană, griş în lapte, pâine moale de la aparat, kefir (făcut în casă) – acesta este ideal şi după tratamentul cu antibiotice, deoarece ajută la refacerea unei flore intestinale echilibrate.
După o săptămână mi-au fost extrase firele şi acum aştept să dispară gaura rămasă în locul măselei de jos şi cocoloşul de gingie rămas sus.

 

 

 

Spitalul de stomatologie Bucureşti

Pentru molarii mei de minte incluşi am căutat un chirurg bun, care să le vină de hac. Despre spitalul de stomatologie am citit mai multe lucruri rele decât bune, dar citisem şi despre un chirurg bun de acolo. Fiindcă nu ştiam cum să procedez am mers mai întâi la clinica Dent-A-America la care lucrează dânsul. Mi-a recomandat extracţia şi mi s-a prezentat un plan de costuri. Doar că n-aveam de unde să scot 2500 de lei pentru extracţia celor 4 molari, şi nici măcar nu erau costuri fixe. Adică să înţeleg că după extracţie îmi puteau cere 3000? N-am reuşit să discut cu doctorul şi despre varianta spitalului că doar aici îi iese mai mult. Am decis să merg la Spitalul universitar de stomatologie prof. dr. Dan Teodorescu de pe Calea Plevnei. Am sunat acolo şi o doamnă foarte amabilă mi-a spus când îl găsesc şi pe domnul doctor acolo.

Mai întâi am fost la urgenţe ca să îmi facă fişă. Este nevoie de o consultaţie, care costă 20 lei pentru asiguraţi (pentru neasiguraţi, toate costurile sunt aprox. duble). Am spus că am fost deja la doctorul menţionat mai sus. Aşa că mi-au făcut direct fişă (pe baza radiografiei pe care o aveam la mine), dar a trebuit să plătesc şi cei 20 lei pentru consultaţie. Am urcat apoi, am luat loc pe un scaun (sunt 5 scaune în sală, la fiecare câte un medic rezident, cred), a trecut domnul chirurg pe la fiecare medic rezident, mie mi-a spus că îmi trebuie programare pentru operaţie şi m-a lăsat acolo cu medicul rezident. Ioana Pănţău, medicul cu care am rămas, mi-a spus să fac rost de documentele necesare (trimitere de la medicul de familie şi adeverinţă de salariat) ca să plătesc 300 lei pentru 2 extracţii, nu 700 lei ca cei neasiguraţi. A cerut numărul meu de telefon şi o săptămână mai târziu m-a sunat că m-a programat pentru operaţie.

Am luat antibioticele prescrise, m-a sunat că mai trebuie să iau 4 direct înainte de operaţie, dar nu le aveam la mine aşa că mi-a dat încă o reţetă. În sala de operaţie arăta totul ok, asistenta foarte simpatică, la fel şi medicul care asista. Dureri nu am avut, eram foarte relaxată încât îşi făceau griji şi mă întrebau în mod repetat dacă sunt bine.

A doua zi m-a sunat să vadă cum mă simt şi să merg la control. O fi fost noroc, n-o fi fost, nu ştiu, dar eu am fost şi sunt foarte mulţumită de cum s-au purtat cu toţii la spital. Multă sănătate vă doresc!